Metode vechi, practicate in orient (China antica) cu aproximativ 3000 de ani i.Hr. sint si acum nu numai actuale, dar chiar si in voga in special in America si vestul Europei.
Pentru a intelege in mare principiile care stau la baza acestor metode consideram ca necesare citeva explicatii.
Corpul uman este strabatut de niste canale care au trasee diferite de acelea prin care circula singele sau limfa (artere, vene, vase limfatice). Prin aceste canale circula Energia.
Termenul de energie – este traducerea notiunii Qi care inseamna flux care este greu de sesizat, invizibil, flux inaccesibil simturilor – deci nu se vede, nu se aude, nu se miroase, nu este palpabil, dar este ceva vital pentru om.
Cu alte cuvinte Qi este fluxul a ceva care este sursa energiei vitale.
Aceasta energie Qi are mai multe componente:
Zona Qi – este energia ancestrala, ereditara, transmisa din generatie in generatie prin programul genetic inclus in cromozomi.
De ea depinde longevitatea, vitalitatea individului, este epuizabila in timp, prin procesul de uzura, de imbatrinire si depinde de respectarea sau nerespectarea legilor naturii.
Wei Qi – este energia de aparare a organismului.
Ying Qi – este energia nutritiva sau energia de intretinere, ea curpinde energia prezenta in legaturile chimice din compusii alimentari – legaturi naturale, stabilite sub puterea energiei cosmice.
Shen Qi – este energia psihoinformationala si corespunde fenomenelor ce se desfasoara in sistemul nervos, ea fiind substratul activitatii nervoase si psihice specifice omului.
Se pare ca deasupra tuturor acestor Qi sta Qi adevarat, nenumit, nedefinit, care este mult mai mult decit suma (tuturor) celor pe care i-am numit. Este ceea ce crestinii inteleg prin Dumnezeu.
Revenind la energia care circula prin organismul uman – prin canale numite meridiane – uneori aceasta energie poate intimpina un blocaj determinat de factori externi – energii exogene sau factori interni – energii endogene.
Mentionam energiile exogene: foc (inclusiv caldura), vint, umiditate, uscaciune, frig la care se adauga:
1. radiatii electromagnetice (raze gamma, raze X, vinturi solare, radiatii fotonice);
2. cimpul geomagnetic;
3. cimpurile electrice din atmosfera;
4. cimpurile gravitationale (planetar, solar, galactic si intergalactic);
5. climatul (temperatura mediului, presiunea barometrica, ceata si nebulozitatile.
Insuficienta sau excesul uneia sau mai multora duce la dezechilibru, la boala. Pentru a debloca, a usura circulatia energiei prin meridian – se poate dirija aceasta energie ajungind intr-un anumit loc prin portile sau ferestrele meridianului respectiv. Aceste porti nu sint altceva decit puncte in care se practica atit acupunctura, cit si presopunctura.
Acupunctura este o metoda complexa de tratament care presupune specializare, bogata documentare, simt clinic, daruire sufleteasca, puritate morala si multa dragoste pentru semeni.
Ea presupune diagnosticul energetic corect si o tehnica desavirsita de abordare a punctelor de acupunctura si de minuire a acelor.
Presopunctura este o metoda simpla de tratament ce se foloseste de unele puncte de acupunctura unde meridianele prin care circula energia devin mai superficiale – puncte asupra carora se exercita o presiune digitala (degetele sint locurile prin care intra si iese bioenergia avind pe ele multe puncte, deci porti energetice).
Conditia esentiala este cunoasterea acestor puncte si ea poate fi practicata de unul din membrii familiei, cu conditia sa fie sanatos. Nu se pune la indoiala nici sentimentul de compasiune nici dragostea fata de bolnav – in cazul acesta.
Un lucru demn de amintit este acordul bolnavului, increderea sa atit in metoda, cit si in priceperea celui care ii efectueaza presopunctura.
Metoda de lucru:
Se procedeaza la repararea punctelor, conform schemelor care se gasesc la fiecare din afectiunile abordate in lucrare.
Presiunea se va exercita cu degetul aratator (indexul) sau degetul mare al miinii (policele) acolo unde este mentionat stimulare energetica, deoarece are mai multa forta.
Degetul presopunctor se va tine inclinat la un unghi de 45 de grade cind vrem sa fie o presiune moderata sau perpendicular (90 grade) pe suprafata tegumentului, cind dorim o presiune mai mare.
Tegumentul (pielea) pe care se practica presopunctura trebuie sa fie sanatoasa, fara leziuni, eczeme etc.
Pozitia bolnavului trebuie sa fie comoda, culcat sau asezat pe un scaun.
Persoana care executa presopunctura sa isi aleaga tot o pozitie comoda in asa fel incit sa poata practica presopunctura cu ambele miini.
Tonifierea este metoda folosita in cazurile de deficit energetic – cind degetul presopunctorului poate identifica o zona mai moale, hipotona, chiar o adincitura mica in punctul vizat. Degetul se invirte in sensul acelor de ceasornic 7-8 sec. Apoi se lasa 3-4 sec. Dupa care se reia apasarea si invirtirea degetului in total 5-10 min.
Dispersia (risipirea) energiei se practica atunci cind ea s-a cantonat intr-un loc, blocind circulatia. In acest caz sub piele se poate simti o intaritura, senzatie de piele ingrosata la nivelul punctelor de acupunctura.
In astfel de situatii degetul presopunctor se invirte in sens invers acelor de ceasornic. Miscarea trebuie sa fie superficiala, blinda, duioasa si sa duca la scaderea tonusului local, inrosirea tegumentului, diminuarea durerii.
Presopunctura se poate practica ocazional (in excursii, la locul de munca) sau sistematizat, in cure de 10-15 sedinte (toamna si primavara), cind transferul energetic de la presopunctor la bolnav se face mai rapid se pot reduce la jumatate (7-10 sedinte).
Contraindicata bolnavilor psihici si celor de inima, nu se efectueaza celor in stare de ebrietate sau celor slabiti, obositi, extenuati, pentru care exista alte metode de tratament, presopunctura ramine o metoda pe care merita sa o incercati.
Elena Chitimia si Ovidiu Bojor
Tags: Terapii
0 Comments:
Postare mai nouă Postare mai veche Pagina de pornire